Navigație Cuprins Activități în Austria

Biografia lui Gustav Klimt

Fiind în timpul vieţii atât admirat şi lăudat, cât şi ţintă a numeroase controverse, Gustav Klimt, este considerat astăzi o personalitate centrală a artei vieneze din perioada Fin de Siècle (sfârşitul secolului 19 şi debutul secolului 20), marcată de către precursorii artei moderne.

Wien Museum Klimt Portrait © Wien Museum
Primii ani ai vieţii artistului
Născut pe 14 iulie 1862, al doilea dintre cei şapte copii ai unei familii din mica burghezie, în Baumgarten, pe atunci o suburbie a Vienei, copilăria şi adolescenţa lui Gustav Klimt au coincis cu perioada de maximă înflorire economică a Imperiului Austro-Ungar, aşa-numita „Gründerzeit" - perioada în care la Viena au fost construite palatele şi reşedinţele opulente de pe Ringstraße. În ciuda veniturilor modeste, Klimt a avut parte de o viaţă de familie fericită şi armonioasă, rămânând în strânse legături cu fraţii săi de-a lungul întregii sale vieţi.

Tânărul talentat, Gustav Klimt, a fost trimis cu mari sacrificii din partea familiei sale, la Kunstgewerbeschule, care mai târziu s-a numit Hochschule für angewandte Kunst (Facultatea de Arte Aplicate). Acolo el era încojurat de numeroşi artişti, care contribuiau la decorarea clădirilor nou construite. Împreună cu fratele său, Ernst, şi cu Franz Matsch, Gustav Klimt a fondat un atelier de artă decorativă, numit „Künstler-Compagnie", care timp de zece ani a decorat palatele, vilele, teatrele şi a muzeele din Viena, dar şi din întregul Imperiu Austro-Ungar.

Odată cu moartea fratelui său, Ernst, atelierul format de cei trei a început să se destrame. Dar talentul lui Gustav Klimt, care a beneficiat din plin de pe urma experienţei sale decorative, ajunsese deja la un nivel care depăşea ornamentarea încăperilor opulente ale clădirilor din acea vreme. În Viena sfârşitului de secol, în care Sigmund Freud îşi publica lucrările, arta era în căutare de noi direcţii. Influenţat fiind de Simbolism, Klimt porneşte în căutarea stilului său propriu, care să îi permită redarea în imagini a sufletului omului, măcinat de sentimente întunecate şi de vise pline de speranţă.

Secesiunea vieneză
În anul 1897, Klimt ascede dintr-o dată la statutul de persoană publică. Ca preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Austria, el devine liderul aşa-numiţilor secesionişti, care aveau ca scop reformarea artei după noi principii expresive şi desprinderea de ideile învechite, conservatoare. Clădirea numită Secession (Secesiunea) din Viena, devine astfel locul care găzduieşte expoziţii ale operelor artişilor noii mişcări. Acesta este începutul celui mai mare scandal din istoria artei, care a culminat în anul 1900, odată cu prezentarea ciclului de picturi, numit Fakultätsbildern, creat de Gustav Klimt pentru Universitatea din Viena. Doi ani mai târziu, în 1902, în cadrul celei de-a XIV-a expoziţii a Secesiunii, Klimt dezvăluie publicului compoziţia Beethovenfries (Fresca dedicată lui Beethoven), marcând totodată şi trecerea sa într-o nouă fază a creaţiei, dominată de ornamente minuţioase şi de explozia de lumină, creată print încrustări şi placări cu aur. Această fază anunţă perioada ce va urma în opera lui Gustav Klimt şi care va culmina prin realizarea în anii 1907-1908 a tabloului de o rară frumuseţe, numit "Der Kuss" (Sărutul).

Precursor al artei moderne
Lui Gustav Klimt nu îi face plăcere să povestească despre sine, de aceea el face mereu trimitere la opera sa. Deasemenea, în ciuda succesului său, el a rămas mereu un om modest. El se prezenta lumii de cele mai multe ori înfăşurat în halatul său albastru de pictor, cu părul vâlvoi şi vorbind cu un dialect care amintea de originile sale. Iar în ciuda laudelor primite din partea Casei Imperiale, nobilimea continua să îl ignore. De aceea el s-a mulţumit să fie pictorul clasei de mijloc, care în vanitatea ei tindea spre luxul Vienei din acele timpuri. El redă "faţa" clasei de mijloc cu precaădere în portretele sale, care întruchipează, într-o manieră cu totul unică şi expresivă, femei frumoase, găsind astfel numeroşi patroni ai artelor, evrei, deschişi la noile direcţii ale artei şi dispuşi să îi cumpere tablourile. Una dintre femeile frumoase din viaţa lui Klimt, care i-a fost şi model, este Emilie Flöge. Ea deţinea un salon de modă şi a fost pentru Klimt - aristul care nu s-a căsătorit niciodată, dar care se zvoneşte să fi avut numeroase legături amoroase şi copii cu femeile pe care le-a iubit - trainica şi marea sa iubire. Ea este şi cea care l-a purtat pe artist pe malul lacului Attersee, unde acesta şi-a pentrecut mai toate verile şi unde a pictat impresionatele peisaje şi compoziţii.

După trei decenii în care s-a dedicat intens operei sale, în care a avut parte de numeroase succese, dar a şi fost ţinta a numeroase controverse, Gustav Klimt suferă un atac cerebral, din pricina căruia se stinge din viaţă pe 6 februarie 1918, la Viena, la aproape 56 de ani. El a fost înmormântat la cimitirul Hietzinger Friedhof. În acelaşi an vor fi înmormântaţi şi alţi artişi care împărtăşeau viziunea lui Klimt, ca Otto Wagner, Kolo Moser şi Egon Schiele. Deasemenea, acesta a fost anul care a marcat şi sfârşitul existenţei Imperiului Austro-Ungar.

Casa memorială Klimt
Ultimul atelier în care a creat Gustav Klimt, dar şi singurul care a dăinuit până în zilele noastre, va fi redeschis în 2012, după ce a fost renovat în întregime. Astfel admiratorii operei lui Klimt vor avea ocazia de a observa o fărâmă din atmosfera în care a trăit şi a creat marele artist.
www.klimt.at

Expoziţia comemorativă „Klimt-Sonderausstellung" este organizată la Muzeul Viena, din piaţa Karlsplatz şi va fi deschisă în perioada 16 mai - 16 septembrie 2012.
Muzeul Viena deţine 400 de desene ale lui Gustav Klimt, fiind astfel locul unde se regăseşte cea mai mare colecţie de acest gen din lume. Cu ocazia anului comemorativ Gustav Klimt, muzeul va prezenta pentru prima dată în întregime această colecţie de desene.
www.wienmuseum.at