Navigație Cuprins Activități în Austria

În căutarea urmelor

Savurați natura pură la drumeţii cu rachete de zăpadă în valea Stubai

 © Stubaital
Neustift/Stubai, august 2010: mii de cristale de zăpadă strălucesc în soare şi plutesc imponderabile în aerul rece de iarnă, molizii tineri poartă căciuli groase din zăpadă, acele sunt învelite în vată albă, iar crengile poartă bărbi lungi. „Aceştia sunt licheni" explică Daniela, „ei cresc doar acolo, unde aerul este deosebit de curat". Iar aici, în valea Stubai, trebuie să fie într-adevăr curat, pentru că zadele şi molizii sunt de-a dreptul acoperite de licheni. Acest lucru reprezintă un motiv de mândrie pentru Daniela Siller, care cinci zile pe săptămână explorează pe rachete de zăpadă lumea hibernală a văii Stubai. „Doresc să le transmit oamenilor entuziasmul meu" povesteşte ghida din Tirol, „să le aduc mai aproape viaţa frumoasă din valea Stubai".

Cu Serlesbahn în paradisul iernii

Fără rachetele de zăpadă Daniela s-ar scufunda în zăpada pulver adâncă, dar cu „discurile" mari în picioare suprafaţa de contact este destul de mare pentru a se putea plimba fără probleme prin întreg ţinutul, în mijlocul pădurilor neatinse, acoperite de zăpadă, în jurul platoului, Waldraster Jöchl la poalele muntelui Serles, semnul de la intrarea în valea Stubai, cunoscut din cuvintele încrucişate. Regiunea, uşor accesibilă cu Serlesbahn, este un paradis pentru toţi cei care caută diversitatea. Pe lângă pârtiile speciale pentru familii există pentru schiorii cross-country km întregi de trasee, pentru drumeţii hibernali cărări bătătorite - iar pentru hoinarii cu rachete de zăpada spaţiu nelimitat. Departe de traseele preparate şi de marcaje Daniela şi oaspeţii săi înaintează prin păduri montane dese, prin mici luminişuri şi pe lângă vechi magazii de lemn, peste platouri înalte scăldate de soare unde cristalele de zăpadă strălucesc precum diamantele şi de unde se poate savura o privelişte panoramică extraordinară spre Serles, Tuxer şi Alpii Zillertal, spre Wipptal, în depărtare spre Innsbruck împreună cu Karwendel şi înspre fotogenicul Kalkkögeln peste Schlick.

Sus în împărăţia zăpezii

Cu rachetele de zăpadă se descoperă locuri unice, unde altfel nu se poate ajunge. Cine explorează natura departe de traseele amenajate şi de pârtii, vede peisajul iernatic aşa cum este de fapt: fantastic, fascinant, solitar, captivant dar şi liniştitor. Totul este acoperit de un strat gros şi alb de „zahăr pudră", care absoarbe orice zgomot. Este linişte dar după numeroasele urme de animale, nu toate vietăţile hibernează. „Se pot observa des urme de iepure, cerb, căprioară, vulpe, jder şi cocoş de munte", relatează Daniela, dar animalele rareori se pot vedea pe timpul zilei, „în final, aceste animale sunt totuşi sălbatice".

În drumeţiile cu rachete de zăpadă se poate observa natura, aşa cum doar la schiul de tură se mai poate vedea. Cu o mare diferenţă: pentru schiul de tură ţinta este vârful, pentru drumeţiile cu rachete de zăpadă ţinta este traseul. De fapt, punctul final nu contează, importante sunt mersul şi experienţa de pe parcursul turei. „În drumeţiile cu rachete de zăpadă rămâne timp şi pentru explicaţii, pentru ascultarea sunetelor sau interpretarea urmelor de animale", povesteşte Robert Span, „peisajul hibernal este perceput mult mai intens". Profesorul de schi şi ghid montan a observat, că în fiecare an tot mai multe grupuri pleacă în drumeţii cu rachete de zăpadă. La fel şi în valea Stubai, unde se găsesc cele mai bune condiţii şi nenumărate posibilităţi atât pentru schiul de tură cât şi pentru drumeţiile cu rachete de zăpadă. Cele mai frumoase ture pentru drumeţii cu rachete de zăpadă se află sub limita pădurii, cum ar fi în jurul platoului Waldraster Jöchl până la locul de pelerinaj, biserica Maria Waldrast.

Cu însoţitor în lumea hibernală a văii Stubai

Interesul pentru turele cu rachete de zăpadă este în creştere iar cei mai puţin experimentaţi sunt sfătuiţi să se alăture grupurilor însoţite de un ghid, familiarizat cu locurile. „Multă lume vrea să încerce ceva nou" a observat Daniela. „Oamenii apreciază experienţa comună a naturii şi mişcarea. Sunt mândrii de performanţa lor, pentru că deşi mersul cu rachetele de zăpadă este simplu, este şi istovitor." Din acest motiv Daniela alege traseele în aşa fel, încât urcarea spre platoul, Waldraster Jöchl, să fie la începutul turei. „Este pur şi simplu plăcut, când la final se merge tot drept până la Serlesbahn." Daniela ştie exact, cum să parcurgă traseul astfel încât să se aprindă scânteia iar oaspeţii să îşi împărtăşească entuziasmul pentru rachetele de zăpadă. Cu adevărat mulţumită este atunci, când la finalul turei oaspeţii îi spun: „a fost o zi minunată, vom reveni".