Specialitățile culinare traduc în gusturi sufletul unei țări atât de deschise către alte culturi. Astfel se explică cum, îmbinând un fruct chinezesc, caisa, cu o plantă din Oceanul Indian, zahărul, după o rețetă tipică Boemiei, gălușca a devenit simbolul culinar al pitoreștii regiuni Wachau. „Knödel“, după cum i se spune în germană, derivă din cuvântul „knode“, care înseamna nod, și se regăsește în mai multe culturi, sub mai multe denumiri. Prima reprezentare a unei găluști se găsește în Tirolul de Sud, pe o frescă a capelei din cetatea Hocheppan, dar povestea acestui preparat începe de acum 4,000 de ani, pe malurile lacului din Austria Superioară, Mondsee. Aici arheologii au găsit resturi preistorice de găluște care atestă originea preparatului!

Rețeta tortul Linzer este considerată a fi chiar prima rețetă scrisă din lume! Tortul a fost numit după capitala landului Austria Superioară și a devenit renumit datorită unui franc, Johann Konrad Vogel, care în 1822 a început să lucreze la văduva cofetarului din Linz, Katherina Kreß. Aici a început și povestea de succes a tortului care este astăzi la fel de renumit ca tortul Sacher, fiind un excelent suvenir dulce din Austria.  

Alte influenţe culinare li se datorează evreilor. Din Galiţia de Est a fost adus "peştele umplut", predecesorul crapului în aspic din restaurantele de top de azi, iar Beuschel, un fel de tochitură delicată din inimă şi plămâni de viţel care se servește cu Serviettenknödeln sau Semmelknödeln (găluşcă din pâine), are, cel mai probabil, tot origini iudaice. Cel puţin aşa susţin renumitul bucătar austriac Ewald Plachutta şi jurnalistul gourmet Christoph Wagner, care s-au ocupat timp îndelungat de istoria bucătăriei austriece. Cine suntem noi să îi contrazicem când putem, pur și simplu, să gustăm!

Astăzi, Serviettenknödel (găluşca la şervet) din Boemia este un fel tot atât de popular ca şi ruda sa, dulcele Germknödel (tot un fel de găluşcă). Acest desert este servit uneori chiar ca fel principal și se umple cu "Powidl", un fel de gem de prune, apoi se serveşte pudrat cu un amestec de mac şi zahăr. O variantă a desertului există și în Cehia, singura diferență fiind că varianta austriacă este mai mare. În traducere liberă: răsfăț mai mult în farfurie!

Nu este surprinzător că din Boemia vin și cele mai populare mâncăruri pe bază de făină, precum prăjiturelele cu brânză dulce, Buchteln boemiene (ca un fel de lădiţe cu gem), Powidltascherln (buzunare cu gem de prune) sau tăieţeii cu mac şi găluşte cu brânză dulce.

Traseul mult iubitelor clătite, o omletă ceva mai groasă, care se umple în special cu gem sau brânză dulce, a fost unul ceva mai sinuos. Clătite austriece au plecat de la franţuzescul Crêpe, au făcut un popas prin România sub formă de "plăcintă" și s-au mutat apoi în Ungaria pentru a se transforma în "palacsinta". Abia la finalul călătoriei au ajuns în Austria unde au devenit Palatschinke de astăzi.