Povestea lui Gugelhupf

Mulți factori stau la baza succesului acestui desert. Oamenii au început să prepare Guguluf în momentul în care au descoperit că terciul de cereale își schimbă consistență când este încălzit și capătă un gust mai bun. Ideea că în Roma antică se prepara un fel de Guguluf este susținută de descoperirile cu privire la formele folosite pentru pregătirea desertului care încă mai conțin resturi de biscuiți sau de drojdie pentru cocă. Cu toate acestea, dovezile istorice transmise de la romani au dispărut în intervalul dintre perioada Romei antice și secolul al XV-lea.

Coacerea prăjiturilor în zona noastră se poate atesta începând cu Evul Mediu prin descoperirea formelor tipice care se foloseau la prepararea acestui desert. De aici, evoluția aeratului Guguluf cu biscuiți sau al pufosului Guguluf-brioșă devine mult prea complexă. Desertul a devenit recunoscut în lume prin dragostea pe care Împăratul Franz Joseph o avea pentru Guguluful cu stafide, precum și prin desăvârșirea deserturilor din epoca de aur a Austriei.

Gata cu faptele reale, să pășim acum în lumea speculațiilor! În drumul lor dinspre Betleem, cei trei magi s-au oprit în frumoasa Alsacie din Franța. Acolo ei au primit drept provizii pentru drum o prăjitură care semăna cu forma unui turban, de aici provenind termenii franțuzești „Kougelhopf“ sau „Gougelhouf“. Varianta austriacă a originii acestui desert nu este la fel de „creativă”. Conform acestei teorii, când tinerii călugări capucini intrau în mănăstire primeau o prăjitură care se numea „cuculla offa”. „Cuculla” (lat. „glugă călugărească”), deoarece semăna cu o glugă, a devenit „gugele” în germana înaltă de mijloc, iar când s-a alipit termenului „hopf”, însemnând drojdie, a devenit Gugelhupf.

Guguluful este rotund, crește când se coace și sare parcă din formă atunci când este răsturnat, ceea ce ne poate face să credem că numele îi vine chiar de aici. Faptul că diversele tipuri de Guguluf, cum ar fi Kaisergugelkupf/Guguluf imperial, Germgugelkupf/ Guguluf cu drojdie și Mohngugelhupf/Guguluf cu mac, se pot răsturna atât de ușor se datorează intendanților oblice ale formei, dar mai ales datorită găurii din mijloc. De asemenea, absența cocăi din mijloc permite trecerea căldurii din interior, iar prăjitura se coace pe toate părțile. Forma contribuie și ea la acest aspect și este un simbol al soarelui. Conform vechii credințe, soarele este un simbol al fericirii, și anume, al fericirii de a gusta din prăjitură, dacă discutăm despre Guguluf!