Căutare
    • Statue of Schubert, Stadtpark in Vienna
      media_content.tooltip.skipped

    „Schubert, un exemplu de curaj!”

    În anii ´90 a izbucnit o mare „zarvă” în rândul specialiștilor în muzică. Iar aceasta avea de-a face cu sexualitatea lui Franz Schubert. Ceea ce a declanșat valul de discuții a fost un articol scris de Maynard Solomon în 1989. Solomon a concluzionat că Schubert a avut parte de experiențe homoerotice puternice și că homosexualitatea nu reprezenta un subiect tabu în subcultura sa.

    Am stat de vorbă cu dirijorul american, istoric al muzicii și președinte al Bard College, Leon Botstein pentru a afla mai multe: „În timpul vieții lui Schubert, bisexualitatea era ceva obișnuit.”

    Fotografie portret Botstein Leon
    media_content.tooltip.skipped

    Interviu cu Leon Botstein

    „Schubert a fost foarte curajos!”

    În anii 90 a izbucnit o mare „zarvă” în rândul specialiștilor în muzică. Iar aceasta avea de-a face cu sexualitatea lui Franz Schubert. Ceea ce a declanșat valul de discuții a fost un articol scris de Maynard Solomon în 1989. Solomon a concluzionat că Schubert a avut parte de experiențe homoerotice puternice și că homosexualitatea nu reprezenta un subiect tabu în subcultura sa.

    Am stat de vorbă cu dirijorul american, istoric al muzicii și președinte al Bard College, Leon Botstein: „În timpul vieții lui Schubert, bisexualitatea era ceva obișnuit.”

    Munca lui Botstein a fost recunoscută cu premii din partea Academiei Americane de Arte și Litere, a Universității Harvard, a guvernului Austriei și a Fundației Carnegie.

    Cel mai complicat lucru este să compui o melodie uimitoare. Iar Schubert a fost unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor.
    austria.info: Care este moștenirea lui Franz Schubert?
    Leon Botstein: Cântecele sale sunt concepute pentru a fi folosite de toată lumea. Ele devin limbajul unei expresii personale ascunse a intimității care poate fi afișată în public. Iar aceasta este o formulă magică. Pot interpreta aceste melodii sau le pot asculta, și pot face asta într-un spațiu public, chiar dacă subiectul este intim. Acest lucru creează un univers de libertate personală.
    austria.info: Credeți că i-am acordat lui Franz Schubert locul pe care îl merită în istoria muzicii?
    Leon Botstein: Muzica nu este precum tenisul sau fotbalul. Nu trebuie să clasificăm oamenii precum în sport. Eu aș reformula întrebarea: Am convingerea că pot să îl consider pe Schubert unul dintre marii compozitori din tradiția muzicală occidentală? Iar răspunsul este clar: da! Cel mai complicat lucru de făcut este să compui o melodie uimitoare. Iar Schubert a fost unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor. El a reușit să îmbine Volksmusik (muzica populară) cu Konzertmusik (muzica de concert).
    austria.info: Credeți că există ceva intrinsec vienez în muzica lui Franz Schubert?
    Leon Botstein: Da! Ne gândim la Viena ca la orașul muzicii, dar, de fapt, niciunul dintre marii săi compozitori nu a fost vienez. Nici Haydn sau Beethoven, și nici Brahms. Dintre marii compozitori, Schubert este singurul care este cu adevărat de loc din acest oraș. El are ceea ce putem numi o „sensibilitate locală”. Toate aspectele universale din muzica lui Schubert se trag din aceste elemente locale. Iar în secolul XIX a devenit emblema orașului vechi Viena.
    austria.info: Nu era ceva foarte întunecat în muzica lui?
    Leon Botstein: „Întunericul” muzicii are de-a face cu „întunericul” acelei perioade. Generația lui Schubert a ajuns la maturitate după distrugerea tuturor ideilor liberale născute în urma Revoluției Franceze. S-au născut în sistemul polițienesc al lui Metternich, într-un loc în care boala și sărăcia se aflau la niveluri în creștere. De ce nu ar trebui ca expresia lor artistică să fie una a dorului și a disperării? Dacă luăm în considerare viața de zi cu zi din Viena de la acea vreme, acesta era un loc fără sistem sanitar, cu epidemii regulate și o sărăcie incredibilă. Oamenii își pierdeau în mod regulat copiii la vârste fragede! Așa că, aceia dintre noi care se bucură de avantajele vaccinării, încălzirii centrale, instalațiilor sanitare, ventilatoarelor și cutiilor de aspirină, nu au nicio idee despre cum era să trăiești în 1820.
    austria.info: Aparenta homosexualitate a lui Schubert a devenit un subiect fierbinte printre istorici în anii '90. De ce? De ce contează asta?
    Leon Botstein: În calitate de muzician, nu cred că biografia ne ajută să înțelegem muzica cuiva. Dar problema sexualității este relevantă pentru Schubert, deoarece o mare parte din muzica sa abordează ideea dorinței, a lipsei de împlinire și a iubirii nerecunoscute. Aceleași probleme complexe care se regăsesc și în „Suferințele tânărului Werther” de Goethe. Din moment ce o mare parte din muzică pare să exprime condiția existențială a intimității și a singurătății, a dialogului cu sine, a visării, a încercării de a scăpa de aspectele terifiante ale vieții cotidiene, nu este nepotrivit să ne punem întrebarea: cum a fost viața sa personală? Din cauza musicalului lui Heinrich Berté și a modului în care Schubert a fost reprezentat în lumea filmului la începutul secolului XX, Schubert a rămas cumva blocat în rolul tânărului îndrăgostit. El a devenit o imagine a heterosexualului plin de pasiune. El a devenit un Werther modern. Problema cu asta este că... este un pic de înșelăciune la mijloc. Abia de la sfârșitul secolului al XIX-lea, și accelerată de Oscar Wilde, homosexualitatea trece în discuții drept „ceva anormal”. În timpul vieții lui Schubert, bisexualitatea era ceva obișnuit. Nu era un subiect ieșit din comun și nimeni nu-i dădea atenție. El nu s-a identificat ca fiind homosexual sau heterosexual. El era pur și simplu sexual. Și mi se pare că Maynard Solomon și alți istorici au demonstrat foarte bine că relațiile sale intime au implicat atât femei, cât și bărbați.
    austria.info: Există vreo dovadă că a fost un homosexual ascuns?
    Leon Botstein: Nu era nevoie să se ascundă! Asta zic.
    austria.info: Conform stereotipurilor de gen, Franz Schubert avea trăsături feminine, în contrast cu „bărbatul curajos” reprezentat de Beethoven.
    Leon Botstein: În această perioadă istorică, nu există o retorică de gen clară. Schubert a fost foarte curajos! Această idee a unui mod de exprimare determinist feminin sau masculin impune o transpunere a contemporanului asupra trecutului. Încercăm practic să facem astfel încât trecutul să se adapteze la prezent. De exemplu, Ceaikovski a devenit emblema muzicii marcate de o dorință heterosexuală, în stil „Romeo și Julieta”, or el era un homosexual convins. „Eroicul” Wagner... muzica sa este complet plină de sensibilități homoerotice. Iar faptul că Schubert s-ar fi culcat cu bărbați este ceva complet normal. Nimeni nu a acordat niciun pic de atenție acestui aspect. Acesta este un fenomen care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care, din păcate, a continuat până în zilele noastre. Ceea ce spune mai multe despre epoca noastră decât despre Schubert și epoca sa.

    Te-ar putea interesa și...

    •                 Sobieskikplatz in Vienna's Schubert Quarter
      media_content.tooltip.skipped

      O plimbare prin Cartierul Schubert

      Această plimbare un pic „altfel” te conduce prin Schubertviertel, un cartier care poartă numele compozitorului. Ești gata de drum?

      Citește mai mult
    •                 Moneka Group@Cafe 7 Stern, Viena
      media_content.tooltip.skipped

      Sunetul muzicii lui Schubert la Viena

      Ascultă muzica fiului Vienei în aceste spații alese cu grijă sau acolo unde suntem convinși că i-ar fi plăcut să cânte!

      Citește mai mult
    media_content.tooltip.skipped