Casa Hundertwasser
Artistul a conceput proiectul de locuințe ca pe „un fel de sculptură”, iar în 1985 a realizat una dintre cele mai neobișnuite clădiri sociale din lume.
Atât opera sa ieșită din comun, plină de culoare și viață, cât și întreaga sa filozofie de viață se împletesc în armonie perfectă cu natura și cu experiențele senzoriale, de care s-a lăsat etern inspirat. Descoperă-i povestea!
Este cinci dimineața, iar Thomas Zelenka își începe ziua de lucru. Thomas este apicultor și are grijă de câteva zeci de stupi la Viena. Două dintre coloniile sale de albine se află în grădina naturală de pe acoperișul clădirii KUNST HAUS WIEN, dedicată vieții artistului Friedensreich Hunderwasser.
„O adevărată junglă în inima orașului, exact asta își doresc albinele mele! Recent, artiștii RESANITA au investigat biodiversitatea muzeului pentru expoziția „Das Haus als Wirt/Casa pe post de gazdă” și au ajuns la impresionantul număr de 260 de specii de plante!“, după cum a declarat Zelenka.
În timp ce apicultorul are grijă de albinele lui, acesta ne povestește plin de admirație despre Hunderwasser: „Încă din anii 50 și 60, Hundertwasser era convins de faptul că viitorul umanității este posibil numai dacă oamenii învață să trăiască în comuniune cu natura, el ducându-și viața după aceleași principii. Astăzi, în lumea noastră occidentală, dorința de „împământare”, de apropiere de natură, de decelerație este mai mare ca niciodată. Hundertwasser ne-a arătat drumul pe care să o luăm.“
Arhitectura postbelică, sobră și definită de linii drepte este o abominațiune pentru artistul deschis către conexiunea cu simțurile. Acesta s-a inspirat din arhitectura colorată și plină de linii curbe a catalanului Antoni Gaudί, dar și din opera autodidactului francez Facteur Cheval.
Hundertwasser a fost convins de faptul că liniile și unghiurile drepte, dar și podeaua dreaptă sau regularitatea sterilă a elementelor ferestrei nu sunt conforme cu adevăratul spirit al omului și chiar îl pot îmbolnăvi.
În concepția lui Hundertwasser, clădirile reprezintă cea de-a treia piele a omului, după epidermă și haine. În consecință, oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a avea o influență creatoare individuală asupra casei lor.
Artistul a conceput proiectul de locuințe ca pe „un fel de sculptură”, iar în 1985 a realizat una dintre cele mai neobișnuite clădiri sociale din lume.
„Satul cu băi termale” Rogner Bad Blumau din Burgenland este considerat unul dintre cele mai reușit proiecte ale artistului ecologist.
Hundertwasser se considera un „doctor al arhitecturii” și nu se temea să îmbunătățească clădirile inestetice existente. „Orice casă, oricât de urâtă și bolnavă ar fi, poate fi vindecată” spunea el.
Biserica din anii 1950 a fost reproiectată cu imaginație de către artist. Mediul bisericii include, de asemenea, simboluri reprezentative pentru șase religii mondiale necreștine.
Copaci care cresc din ferestre? O fațadă „degajată” care inspiră veselie? O pădure adevărată și stupi de albine pe acoperiș? Un interior fără colțuri și margini și o curte minunat de verde? Muzeul KUNST HAUS WIEN, creat în anul 1991 ne invită să ne bucurăm altfel de artă. Visul lui Hundertwasser de a avea o oază în inima orașului a devenit realitate, iar reutilizarea unei clădiri deja existente, și anume o veche fabrică a firmei Thonet, este cu siguranță în spiritul viziunii lui Hundertwasser.
Bettina Leidl, directorul muzeului, ne explică: „În anii 70 și 80, problema ecologiei se punea numai la nivelul anumitor pături sociale. Astăzi, această temă a devenit de o importanță vitală pentru societate. Artiștii invitați să își expună lucrările sunt numai artiști care abordează teme precum biodiversitate, reciclare, schimbarea climatică și durabilitate.”
Datorită tuturor eforturilor depuse, atât la nivel de program expozițional, cât și în domeniul operativ, instituția culturală a primit în anul 2018 Eticheta Ecologică Austriacă. Astfel, KUNST HAUS WIEN este primul „Muzeu Verde” din țară și continuă analizarea critică a lui Hundertwasser în ceea ce privește rolul omului în ciclul naturii într-o manieră orientată spre viitor.
Tânărul Friedrich Stowasser a început să se exprime artistic de la o vârstă fragedă. Raportul său școlar sublinia „simțul său extraordinar al culorilor și formelor“. În mod miraculos, mama și fiul au supraviețuit războiului, chiar dacă mama era de origine evreiască, iar numeroși membri ai familiei extinse au pierit din cauza regimului hitlerist. În ciuda ororilor războiului, băiatul a desenat și pictat peisaje de basm cu culori bogate, păduri magnifice și lumi paradisiace.
De-a lungul întregii sale vieți, Hundertwasser a militat pentru probleme de mediu, conservarea naturii și o arhitectură umană. A creat numeroase afișe în sprijinul unor organizații precum Greenpeace și Jacques Cousteau Society.
Artistul a trăit modest, în conformitate cu principiile durabilității, a reciclat înainte ca acest lucru să devină un trend, a plantat aproape 100.000 de copaci în timpul călătoriilor întreprinse, a folosit apă și energie solară în refugiile sale, a instalat toalete cu humus și biotopuri. Și-a realizat multe dintre vopselurile sale după propriile rețete și a fost preocupat în mod fundamental de locul omului în ciclul naturii, până la moartea sa în 2000, când și-a găsit locul de odihnă sub un copac din Noua Zeelandă, conform propriilor sale dorințe.