Căutare
    • Hedy Lamarr, Girl On The Moon, 1943
      media_content.tooltip.skipped

    Hedy Lamarr, divă a filmului și Lady Bluetooth

    Hedy Lamarr, diva cinematografiei, era cunoscută la Hollywood sub titulatura de „cea mai frumoasă femeie din lume”. Aceasta s-a născut la Viena, unde de altfel și-a și început cariera în cinematografie. Aici te poți plimba pe urmele lui Hedwig Kiesler, care era de altfel numele ei adevărat.

    Scandalos de frumoasă și de inteligentă

    Născută în 1914 în districtul Döbling din Viena, Hedy, născută Hedwig Eva Maria Kiesler, a fost de mică un copil dornic de experiențe noi. De asemenea, și dragostea pentru film s-a putut observa încă de la o vârstă fragedă. Și astfel a intrat în istorie cu prima ei incursiune în lumea filmului, la vârsta de 19 ani: o scenă de nuditate pe ecran în filmul ceh de artă „Ekstase” a generat un scandal în toată regula. Mai târziu, a jucat rolul lui „Sissy“ la Theater an der Wien. În anul 1933, actrița s-a căsătorit cu producătorul de armament, Fritz Mandl, un bărbat mai în vârstă și foarte gelos, de care a fugit de altfel la New York în anul 1937. La recomandarea directorului studioului de producție MGM, Louis B. Mayer, aceasta și-a schimbat numele în Hedy Lamarr. Cunoscută fiind drept „cea mai frumoasă femeie din lume”, Lamarr nu a reușit să iasă în evidență mai degrabă prin talentul său actoricesc; cu toate acestea stilul ei european, androgin a fost copiat de multe dintre colegele sale la finele anilor 30. Exact precum Lamarr, acestea se vopseau brunetele, purtând părul scurt și cu cărare pe mijloc. Și exact precum Hedy, purtau pălării, turbane și diverse baticuri. Nici filmul „Algiers” și nici drama „Samson și Dalila”, în regia lui Cecile B. DeMille, nu au avut un succes care să dureze.

    Pe lângă actorie, Lamarr a fost interesată de invenții tehnice. Alături de muzicianul experimental, George Antheil, care era în căutarea unei vieți de succes în SUA, exact precum ea, a inventat tehnologia denumită „modulație prin spectrul de răspândire cu salturi de frecvență”, folosit astăzi în tehnologii de comunicare fără cablu, ca de exemplu la Bluetooth. Pentru această invenție a primit premiul Technik-Oskar EEF-Pioneer-Award în anul 1997. Lamarr a murit în anul 2000, în Florida, activitatea ei de actriță fiind în mare parte uitată. Însă prezența ei este mult mai pregnantă în calitate de „Lady Bluetooth”.

    Hedy Lamarr în The Heavenly Body, Film Still, 1944

    Hedy Lamarr

    media_content.tooltip.skipped
    • Câna a trăit
      1914 – 2000
    • Orașe de reședință
      Wien, Paris, London, New York, Los Angeles
    • Scandal profesional
      1933 prima scenă nud din istoria cinematografiei, filmul „Ekstase”
    • fugă
      1937 la N.Y.
    • Descoperire
      1942 Patent pentru tehnica modulației prin spectrul de răspândire cu salturi de frecvență

    O viață ca actriță la Hollywood și inventatoare

    Hedwig Eva Maria Kiesler a crescut la Viena într-o familie de clasă mijlocie superioară, cu afinități pentru artă, emigrând în 1937 la New York, unde a devenit Hedy Lamarr, la recomandările directorului studioului MGM. Din acel moment, în producțiile sale cinematografice, a prezentat-o ca fiind "cea mai frumoasă femeie din lume", ceea ce a captivat publicul în număr mare - atât bărbați, cât și femei. În timp ce bărbații visau să se căsătorească cu ea, lucru pe care șase dintre ei au reușit să-l facă, femeile îi imitau stilul.

    Pe lângă activitatea de actriță, care a fost uitată mai târziu, mama a trei copii a fost și inventatoare: în 1942, a brevetat proiectul modulației prin spectrul de răspândire cu salturi de frecvență. O tehnologie care stă astăzi la baza comunicației fără cabluri și fire. Decenii mai târziu, când s-a descoperit că Lamarr a conceput tehnica împreună cu compozitorul George Antheil, cea care a fost cândva „cea mai frumoasă femeie din lume” a fost onorată pentru invenția sa la sfârșitul anilor 1990, devenind astfel „Lady Bluetooth”. Un mormânt de onoare îi este dedicat lui Hedy Lamarr în Cimitirul Central din Viena.

    media_content.tooltip.skipped

    Cum s-a ajuns la tehnica modulației prin spectrul de răspândire cu salturi de frecvență?

    Împreună cu compozitorul american George Antheil, Hedy Lamarr a dezvoltat pentru Aliați, în 1942 tehnica modulației prin spectrul de răspândire cu salturi de frecvență, care a fost folosită pentru a controla torpilele. Datorită frecvențelor schimbătoare, semnalele radio erau dificil de localizat și nu erau sensibile la interferențe. Acest tip special de transmisie de date în tehnologia radio a pus bazele dezvoltării viitoarelor tipuri telecomunicații, cum ar fi Bluetooth.

    Cum funcționează astăzi transmisia de date
    Bluetooth a fost dezvoltat în anii 90, pentru a permite transmiterea de date între diferite dispozitive pe distanțe scurte. Fiecare dispozitiv are atât o unitate de emisie, cât și una de recepție, prin intermediul cărora este posibilă transmiterea reciprocă. În plus, fiecare dispozitiv care dispune de tehnologia Bluetooth are un număr de 48 de cifre care îl face unic în rețea. În prezent, așa-numita bandă ISM este utilizată pentru a transmite informații.

    Vrei să experimentezi tehnica? Aici o poți face:

    • Mittelhalle
      media_content.tooltip.skipped
    • Linz - Ars Electronica / Ars Electronica Centre
      media_content.tooltip.skipped
    • Mittelhalle
      media_content.tooltip.skipped
    • Joanneumsviertel
      media_content.tooltip.skipped
    • Haus der Natur//Casa Naturii - fațadă
      media_content.tooltip.skipped
    • Casa Naturii, Muzeul din Austria Inferioară, St. Pölten / St. Pölten
      media_content.tooltip.skipped

    Hedy Lamarr, ca model pentru tinerele femei de știință

    Hedy Lamarr a intrat în istoria cinematografiei ca fiind cândva „cea mai frumoasă femeie din lume”, însă îi este recunoscut și rolul de pionierat în domeniul tehnologiei Bluetooth. Diva născută în anul 1914 este de loc din Viena. Începând cu anul 2018, Orașul Viena acordă Premiul Hedy Lamarr. Acesta nu este un premiu de actorie, ci un omagiu adus exclusiv femeilor care modelează lumea digitală. În 2020, premiul a fost acordat cercetătoarei italiene Laura Nenzi. Specialista în informatică născută la Veneția efectuează cercetări la Institutul de Inginerie Informatică din cadrul Universității Tehnice din Viena, unde se concentrează pe logica inteligenței artificiale, pentru a explica modelele de învățare automată și pentru a prezice comportamentul sistemelor cibernetice și fizice. Laura Nenzi, despre Viena, acel nou acasă unde își desfășoară cercetările.

    Interviu cu Laura Nenzi

    austria.info: Ai aflat despre Hedy Lamarr pentru prima dată cu ocazia ceremoniei de decernare a premiilor. Ești om de știință și te ocupi de actorie în timpul liber?
    Laura Nenzi: Da, dar până acum, am ținut întotdeauna aceste două domenii complet separate, ca Hedy Lamarr (râde). Trebuie să recunosc că nu prea am fost la teatru în Viena în mare parte din cauza originii mele italiene. Însă am fost la operă.
    austria.info: De ce este important să existe un premiu conceput special pentru femeile de știință?
    Laura Nenzi: Cred că, atunci când vine vorba de tehnologie, discriminarea de gen începe mult mai devreme decât la locul de muncă. În societatea noastră, acest lucru începe în copilărie, când fetele primesc jucării complet diferite față de cele ale băieților.
    austria.info: Ești din Veneția, iar acum faci naveta între Viena și Trieste. În ce aspecte îți amintește Viena de Italia?
    Laura Nenzi: Nu râde: la tavernele de vin. Pentru că și noi avem Osmize la Trieste, adică restaurante care servesc vin din producția proprie. Această tradiție datează din epoca imperială, când, în 1784 - la fel ca la Viena - fermierilor li s-a permis să își servească propriul vin. Vinul este servit alături de specialități regionale.
    austria.info: Ce îți place la Viena?
    Laura Nenzi: Îmi place că aici poți cunoaște oameni din întreaga lume.
    austria.info: Unde îți place să îți petreci timpul?
    Laura Nenzi: Muzeul meu preferat este Muzeul Leopold. Foarte mult îmi mai place și parcul Burggarten. Și, evident că îmi place să merg la cafenele. Îmi place mult cafeneaua Vollpension, situată în apropierea Universității Tehnice sau Café Schopenhauer.
    austria.info: Ești din Veneția, iar acum faci naveta între Viena și Trieste. În ce aspecte îți amintește Viena de Italia?
    Laura Nenzi: Nu râde: la tavernele de vin. Pentru că și noi avem Osmize la Trieste, adică restaurante care servesc vin din producția proprie. Această tradiție datează din epoca imperială, când, în 1784 - la fel ca la Viena - fermierilor li s-a permis să își servească propriul vin. Vinul este servit alături de specialități regionale.
    media_content.tooltip.skipped